TV Pitesti

portal de stiri si informatii media

Main Menu

Home

TV

CNA a amendat Antena 1, Antena 3, Realitatea TV, TVR 1 şi Kanal D pentru cazul Mădălina Manole

cnc CNA a decis, să amendeze Antena 1, cu 10.000 lei, Antena 3 şi Realitatea TV, cu câte 7.500 lei, TVR 1 şi Kanal D - 5.000 lei, să someze B1 TV, Naţional TV, OTV, Prima TV şi Pro TV şi să atenţioneze Antena 2 pentru modul în care au difuzat informaţiile despre sinuciderea Mădălinei Manole.

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, modul în care posturile de televiziune şi radio au difuzat, în perioada 14 - 18 iulie, informaţiile despre sinuciderea cântăreţei Mădălina Manole.

Membrii CNA au luat în considerare în monitorizarea posturilor de televiziune şi radio prezentarea "metodei de sinucidere" în cazul Mădălinei Manole, dar şi "intruziunea" în viaţa privată a familiei cântăreţei şi difuzarea unor imagini neblurate cu băieţelul acesteia.

"Eu cred că cel mai grav aspect este acela de a face cunoscut insecticidul, de a da date despre el. Din păcate, consecinţa a fost imediată, au fost tentative de sinucideri", a spus Ioan Onisei, vicepreşedintele CNA.

"Furadanul este foarte grav şi insistenţa asupra unei familii care nu mai poate să se protejeze", a spus şi Gelu Trandafir, membru al CNA.

Totodată, Narcisa Iorga, membru al Consiliului, a spus că încălcări grave ale legislaţiei audiovizuale au fost şi intruziunea în intimitatea familiei şi difuzarea unor imagini cu copilul Mădălinei Manole. "Familia a fost în centrul atenţiei", a spus Narcisa Iorga, precizând că radiodifuzorii au folosit imaginea copilului pentru a atrage audienţă.

O părere diferită a avut-o Grigore Zanc, membru al CNA. "Copilul e mai degrabă invocat, tocmai pentru a demonstra că nu se justifică (sinuciderea, n.r.)", a spus Grigore Zanc.

Cristina Trepcea a propus introducerea în Codul de reglementare a conţinutului audiovizual a unei prevederi care să impună radiodifuzorilor difuzarea unor prezentări strict informative despre sinucideri. "Trebuie să spunem că suicidul nu este prezentat decât strict, informativ, fără niciun fel de detalii", a spus Cristina Trepcea.

"Cum e posibil ca nişte televiziuni care au licenţe la nivel naţional să se coboare la un asemenea nivel?", a spus Christian Mititelu. El a precizat că membrii CNA ar trebui să întrebe Institutul Naţional de Medicină Legală, Poliţia şi Procuratura dacă au un cod deontologic, făcând referire la faptul că aceste instituţii au făcut publice informaţiile despre insecticidul cu care s-a sinucis Mădălina Manole.

Astfel, Antena 1 a primit o amendă de 10.000 de lei, pentru că a prezentat "tehnici criminale", respectiv a indicat în mai multe rânduri în programele sale denumirea insecticidului cu care s-a sinucis Mădălina Manole şi cantitatea pe care a băut-o aceasta. Totodată, în opinia membrilor CNA, postul a încălcat dreptul familiei la intimitate şi a difuzat neblurată imaginea copilului cântăreţei.

În schimb, Antena 3 şi Realitatea TV au fost amendate cu câte 7.500 de lei pentru prezentarea tehnicii de sinucidere şi pentru intruziunea în viaţa privată a familiei Mădălinei Manole.

Tot pentru prezentarea tehnicilor de sinucidere a fost amendat şi postul TVR 1, cu 5.000 de lei. O amendă similară a primit şi Kanal D, pentru că a precizat o singură dată denumirea insecticidului, însă postul a încălcat intimitatea familiei şi a difuzat imaginea neblurată a copilului Mădălinei Manole.

În schimb, postul B1 TV a fost somat public pentru prezentarea tehnicii de sinucidere, iar OTV a fost somat public pentru prezentarea tehnicii de sinucidere şi a unor imagini neblurate cu copilul cântăreţei.

Totodată, Naţional TV, Prima TV şi Pro TV au fost somate public pentru că au difuzat imaginea neblurată a copilului.

Pe de altă parte, Antena 2 a primit doar o scrisoare de atenţionare, pentru că a menţionat de două ori denumirea insecticidului, dar nu a mai avut alte încălcări ale legislaţiei audiovizuale în relatarea cazului Mădălina Manole.

Totodată, CNA a somat public postul de radio Realitatea FM, pentru prezentarea denumirii insecticidului folosit de Mădălina Manole şi a cantităţii băute de aceasta.

Sancţiunile s-au aplicat în baza art. 15, 2 din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, potrivit căruia "În intervalul orar 6.00 - 22.00 nu pot fi difuzate emisiuni care conţin: a) detalii sau metode de sinucidere ori de automutilare", a art. 44, alin. 1 şi 2 din Cod - "Orice persoană are dreptul la respectarea intimităţii în momente dificile, cum ar fi o pierdere ireparabilă sau o nenorocire. În cazul situaţiilor de suferinţă umană, al dezastrelor naturale, accidentelor sau al actelor de violenţă, radiodifuzorii au obligaţia de a nu se amesteca nejustificat în viaţa privată" şi a art. 2 şi 3 din Cod - "Ori de câte ori copilul este subiect al emisiunilor audiovizuale, radiodifuzorii au obligaţia să respecte principiul interesului superior al acestuia" şi "Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice şi a vieţii sale intime, private şi familiale".

Totodată, în aplicarea amenzilor, CNA a ţinut cont de sancţiunile pe care le-au mai avut posturile de televiziune şi radio în baza art. 2, 3, 15 şi 44 din Cod.

Magdalena Mircea - cunoscută publicului drept Mădălina Manole - s-a sinucis în dimineaţa de 14 iulie, chiar de ziua ei de naştere. Ea a înghiţit un pesticid care, indiferent de cantitatea ingerată, produce decesul în câteva minute.

Tăriceanu îşi prezintă colecţia de maşini la Pro TV, in emisiunea Pro Motor

tariceanu masini Echipa "Pro Motor" va intra, sâmbătă, la prânz, în garajul lui Călin Popescu Tăriceanu pentru a prezenta cele patru maşini de colecţie pe care le deţine fostul premier, informează Pro TV.

La loc de cinste în garajul lui Călin Popescu Tăriceanu stă Lancia Fluvia cu care fostul premier participă la campionatul naţional de viteză în coastă, la categoria maşini clasice.

Potrivit Pro TV, este de înţeles de ce fostul premier, îndrăgostit de automobilele cu istorie, ţine atât de mult la această maşină, care a fost baza de dezvoltare cu care Lancia a câştigat pe vremuri campionatul mondial de raliuri. Aceeaşi maşină au primit-o în dar Ilie Năstase şi Ion Ţiriac, când au câştigat campionatul de tenis de la Monte Carlo.

Tot în garajul lui Călin Popescu Tăriceanu, echipa "Pro Motor" a dat peste un Citroen Charlston, o maşină cu o carieră de 42 ani, un Fiat 500 Topolino semiconvertible, model produs în Austria în 1954, şi un Mini Moris original, pe care fostul premier spune că a plătit 5.000 de euro şi nu i l-ar vinde nici lui Ion Ţiriac.

Antena 1 contesta suspendarea emisiei cu 10 minute

antena 1 vs cna Antena 1 a contestat, vineri, la Curtea de Apel Bucureşti, sancţiunea aplicată de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) - potrivit căreia emisia postului a fost suspendată timp de 10 minute - şi a cerut CNA să revină asupra sancţiunii, însă Consiliul a respins solicitarea.

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, o contestaţie a societăţii TV Antena 1 SA, referitoare la Decizia CNA, din 3 iunie, de sancţionare a postului Antena 1 cu întreruperea emisiei pentru o durată de 10 minute.

În mod concret, pe 3 iunie, CNA a decis suspendarea emisiei postului Antena 1, timp de 10 minute, în intervalul 19.00 şi 19.10, pentru mai multe ediţii ale emisiunii "Acces Direct" şi ale programului de ştiri "Observator" în care au fost prezentate materiale cu tentă sexuală care implicau copii.

Potrivit contestaţiei postului Antena 1, depusă la CNA, "conţinutul emisiunii aferent căreia a fost adoptată măsura sancţionării nu este unul susceptibil de încălcarea normelor din legislaţia audiovizuală şi nu întruneşte condiţiile aplicării unei sancţiuni atât de grave cum este cea care face obiectul deciziei contestante".

"Simplul fapt că subiectul prezentat este de o gravitate şi reprobabilitate morală atât de accentuată încât devine inacceptabil ca şi conceptualizare de către unii telespectatori nu reprezintă un motiv de sancţionare", se arată în contestaţia Antena 1.

Potrivit aceleiaşi contestaţii, "toate măsurile redacţionale adoptate de către subscrisa (...) au garantat şi pus în execuţie toate măsurile de precauţie necesare astfel încât să nu existe o încălcare a vreunei dispoziţii normative în vigoare din domeniul audiovizualului".

La şedinţa de marţi a CNA a fost prezent şi Sorin Alexandrescu, director general al postului Antena 1.

"Noi considerăm că decizia din 3 iunie în mod formal ar trebui să fie revizuită. Atât eu, cât şi postul considerăm că aceasta este una extrem de severă (...) Consider că sancţiunea respectivă este de natură a aduce atingere reputaţiei postului", a spus Sorin Alexandrescu. El a solicitat CNA ca postul Antena 1 să nu fie pus "într-o structură echivalentă" cu o sancţiune pe care Consiliul a aplicat-o în trecut altei televiziuni (OTV, n.r.).

Potrivit lui Sorin Alexandrescu, "o asemenea sancţiune (suspendarea emisiei postului Antena 1 pentru 10 minute, n.r.) nu poate fi reparată în instanţă". "Reputaţia postului în această situaţie nu poate fi repusă sub nicio formă în forma iniţială. Ştiu că această emisiune ("Acces Direct", n.r.) reprezintă pentru mare parte din dumneavoastră un subiect sensibil", a spus Alexandrescu, precizând şi faptul că în industria audiovizualului există "foarte multe derapaje" şi "orgolii".

El a mai spus că "îndreptarea anumitor subiecte neplăcute care se întâmplă în anumite emisiuni, se poate rezolva prin dialog".

"Aş vrea să considerăm împreună care este dimensiunea acestei sancţiuni. Aşa cum ea este definită în lege, ea este de natură a afecta prime time-ul postului. Această sancţiune nu se reflectă la nivelul emisiunii, ci al unei alte emisiuni, respectiv al buletinului de ştiri, emisiune care reprezintă produsul cel mai important al postului", a explicat Sorin Alexandrescu.

"A fost un demers jurnalistic care a avut o finalitate, este adevărat că acest demers, într-o anumită manieră, a suferit în privinţa modului în care a fost montat - şi mă refer la titraj, care a prezentat într-un mod evident ceea ce nu era arătat în acele scene blurate (...) Acest eveniment la care facem referire nu a fost unul descoperit de Antena 1", a mai spus Alexandrescu.

El a precizat că "este o sancţiune fără precedent în cazul Antena 1, are un precedent în piaţă, împotriva unui alt post". "Este o sancţiune dată pe baza unui demers jurnalistic, iar eu consider că liniaritatea sancţiunii trebuie să facă front comun cu liniaritatea faptelor...", a afirmat Alexandrescu.

În schimb, Dan Grigore, membru al CNA, i-a răspuns lui Sorin Alexandrescu că "nu cunoaşte proporţiile realităţii" atunci când spune această sancţiune este prea severă. "Noi am fost calomniaţi de postul dumneavoastră. Am dreptul la un proces de calomnie", a spus Dan Grigore, făcând referire la anumite comentarii făcute de-a lungul timpului pe postul Antena 1 despre membrii CNA.

"Dacă noi, acum, trecem peste faptul că sancţiunea este executorie şi revenim asupra ei, fără ca ea să fi fost pusă în practică, oare cineva care va primi o sancţiune va mai avea un suficient de bun argument ca să o mai pună în aplicare?", s-a întrebat Cristina Trepcea, un alt membru al CNA.

La rândul său, Ioan Onisei, vicepreşedintele CNA, a spus că în aplicarea sancţiunii Consiliul a avut în vedere şapte ediţii ale emisiunii "Acces Direct", dar şi sancţiunile care au mai fost aplicate radiodifuzorului în cursul acestui an şi faptul că aceeaşi emisiune a generat sancţionarea Antenei 1 şi în cursul anului trecut. "Radiodifuzorul ar fi trebuit de mult să realizeze că această emisiune, în felul în care se desfăşoară, poate atrage sancţiuni", a spus Ioan Onisei.

"Ar fi trebuit să puneţi în aplicare sancţiunea CNA. Chiar dacă aţi depus o acţiune la Curtea de Apel, ea nu suspendă punerea în aplicare a sancţiunii", a subliniat Ioan Onisei. Faptul că membrii CNA acceptă să discute contestaţia postului Antena 1, în condiţiile în care televiziunea nu a aplicat sancţiunea, este, potrivit lui Ioan Onisei, "o dovadă de slăbiciune din partea CNA".

Şi Attila Szasz a subliniat faptul că au fost sancţionate şapte ediţii ale emisiunii "Acces Direct". "Nu era vorba doar despre o singură emisiune, era vorba de mai multe, de şapte emisiuni. Sancţiunea este foarte grea, dar s-a dat pentru mai multe abateri grave şi repetate", a spus el.

Sorin Alexandrescu, directorul general Antena 1, şi-a încheiat argumentaţia subliniind "determinarea" postului "ca aceste derapaje să fie controlate şi evitate".

"Nu există niciun subiect care este interzis la televizor. Nu contează subiectul, ci modul în care este abordat", a spus, la final, Cristina Trepcea.

După ieşirea din sala de şedinţe a lui Sorin Alexandrescu, membrii CNA au continuat discuţia.

Narcisa Iorga, membru al CNA, a spus că sancţiunea Consiliului trebuia aplicată de postul Antena 1. "Atâta vreme cât instanţa nu s-a pronunţat în 24 de ore, de vineri până sâmbătă, duminică sau luni, Antena 1 trebuia să aplice sancţiunea", a spus Iorga.

În cele din urmă, CNA a decis să respingă solicitarea postului Antena 1 de a reveni asupra deciziei sale de sancţionare a televiziunii cu suspendarea emisiei pentru 10 minute. Doar un singur membru al CNA - Grigore Zanc - a votat pentru revenirea CNA asupra acestei sancţiuni.

Limba romana chinuita de OTV şi Realitatea TV

cna OTV şi Realitatea TV au înregistrat cele mai multe greşeli de folosire a limbii române în emisiunile pe care le-au difuzat în perioada 1 - 30 aprilie, iar tendinţa generală este una de menţinere a numărului de erori la posturile TV şi radio, comparativ cu monitorizările din anul 2009, potrivit CNA.

Au fost monitorizate 12 posturi de televiziune (Antena 1, Antena 3, B1 TV, Kanal D, N24 Plus, OTV, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV, TVR 1, TVR 2, TVR Cultural) şi două posturi de radio (Radio România Actualităţi şi Europa FM). O echipă a Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române, coordonată de Rodica Zafiu, a monitorizat în special emisiunile de ştiri şi dezbateri difuzate de aceste posturi.

Astfel, s-a constatat că, în comparaţie cu ultima monitorizare, realizată în perioadele 20 martie - 20 aprilie 2009, 20 mai - 20 iunie 2009 şi 20 septembrie - 20 octombrie 2009, posturile de televiziune şi radio au înregistrat un număr aproximativ egal de greşeli de folosire a limbii române.

"Chiar în condiţii de buget drastic redus reuşim şi în acest an să continuăm proiectul nostru de monitorizare a limbii române în audiovizual (...) Prin acest proiect avem şi în acest an trei monitorizări. Prima s-a desfăşurat în luna aprilie, a doua va fi în iunie, iar a treia va fi în septembrie", a anunţat Răsvan Popescu, preşedintele CNA, marţi, într-o conferinţă de presă în care au fost prezentate rezultatele monitorizării.

"În comparaţie cu monitorizările din anul 2009 se observă un număr aproximativ egal de greşeli la majoritatea posturilor monitorizate. O diminuare semnificativă a numărului de greşeli se înregistrează la Pro TV şi la N24. Singurul post care înregistrează o creştere a greşelilor este OTV", a spus Răsvan Popescu, precizând că la televiziunile de ştiri continuă să se înregistreze un număr mare de greşeli, similar cu cel de anul trecut.

Popescu a mai spus că se constată "o cronicizare a greşelilor, ceea ce înseamnă că jurnaliştii nu fac efortul de a se corecta".

În mod concret, potrivit monitorizării, cele mai multe greşeli de folosire a limbii române s-au înregistrat la OTV (112 de greşeli) şi Realitatea TV (78 de greşeli). Ele sunt urmate de posturile TVR 1 (75), B1 TV (74), Antena 3 (65), N24 Plus (64), Prima TV (61), TVR 2 (58), Kanal D (58), Antena 1 (56), TVR Cultural (28) şi Pro TV (25).

Pe de altă parte, în cazul radiourilor monitorizate, la Radio România Actualităţi s-au înregistrat 21 de greşeli de folosire a limbii române, iar la Europa FM - 20.

Rodica Zafiu, cea care a coordonat cercetarea, a spus că greşelile sesizate sunt asemănătoare la toate posturile TV monitorizate. "Nu numai că nu e o diminuare vizibilă a numărului de greşeli, din păcate sunt foarte asemănătoare. Şi noi suntem în situaţia de a repeta nişte lucruri pe care le-am mai spus", a spus Rodica Zafiu.

Potrivit acesteia, s-a constatat persistenţa îngrijorătoare a unor erori elementare. În textele scrise care apar pe ecran s-au înregistrat greşeli de ortografie şi punctuaţie. Astfel, au fost înregistrate mai multe cazuri de scriere greşită cu un singur "i" final, în loc de doi ("Rromi sărbătoresc!", deşi forma corectă este "Romii sărbătoresc"; "Nu va fi prezent la funerali" (corect: "funeralii"); "nu ai cum să şti" (corect: "nu ai cum să ştii").

Alte greşeli sunt cele de pronunţare. Potrivit cercetării, cele mai grave neglijenţe sunt ilustrate de forme ca: "ştofă" (corect: "stofă"), "şpreiul" (corect: "spreiul"), "servici" (corect "serviciu"), "uşe" (corect: "uşă").

În domeniul morfologiei, s-a constatat răspândirea unor forme neacceptate de normă, precum formele hibride de indicativ imperfect: "vroiam, vroia, vroiau", deşi formele corecte sunt cele fără "r" în radical: "voiam, voia, voiau".

Frecventă este şi folosirea verbului "a trebui" la indicativ prezent cu forma de persoana a III-a plural "trebuiesc", în locul formei unice de prezent "trebuie". Forma de conjunctiv "să aibe" a verbului "a avea" persistă în locul formei corecte "să aibă".

În sintaxă, s-a înregistrat din nou utilizarea fără prepoziţia "pe" a pronumelui relativ "care" cu funcţie de complement direct: "din informaţiile care le am până acum" (forma corectă: "informaţiile pe care le am până acum"). A fost observată şi extinderea abuzivă a folosirii prepoziţiei "pe": "spune că pe imagini a mai recunoscut şi alţi poliţişti" (corect: "în imagini").

Construcţia greşită "ca şi", cu "şi" parazitar (atunci când "ca" are sensul "în calitate de" şi în contextele în care nu se pune problema evitării unei cacofonii) se păstrează la fel de frecventă, la multe posturi: "sunt chemaţi ca şi martori" (corect: "sunt chemaţi ca martori").

Semiadverbul "mai" nu trebuie să fie plasat înaintea auxiliarului sau a pronumelui neaccentuat: "cine mai o susţine pe doamna Mincă" (corect: "o mai susţine"). În titrări se întâlnesc frecvent sintagme nominale în care relaţiile sintactice dintre cuvinte nu sunt marcate: "Părinte pacient" (corect: "Părintele pacientului").

De asemenea, potrivit cercetării, se răspândesc unele calcuri sintactice, construcţii traduse din engleză şi neconforme cu tiparele româneşti: "Staţi sănătoşi!" (corect: "Fiţi/ Rămâneţi sănătoşi! (cf. engl. "stay healthy").

În plan stilistic, un fenomen "îngrijorător" este, potrivit aceleiaşi cercetări, frecvenţa formulărilor vulgare: "turismu' e făcut muci", "să se buricească".

Totodată, Narcisa Iorga, membru al CNA, a solicitat reprezentanţilor Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române să monitorizeze şi meciuri de fotbal. Ea a făcut referire la expresii precum "a ratat de puţin poarta"/ "a ratat de puţin pe lângă poartă". "Poate aşa reuşim să îndreptăm această eroare", a spus Iorga.

În plus, Răsvan Popescu, preşedintele CNA, a spus că în şedinţa viitoare a Consiliului va propune sancţiuni pentru posturile care înregistrează un număr mare de greşeli de folosire a limbii române.

Răzvan Dumitrescu pleaca din Realitatea TV

razvan dumitrescu Răzvan Dumitrescu merge la Antena 3 şi invocă presiunea politică pe care a resimţit-o în ultimul an

Răzvan Dumitrescu, realizatorul emisiunii Realitatea Zilei de la postul Realitatea TV, s-a asociat cu Bogdan Chirieac într-o firmă - Press Media Electronic SRL - care se va ocupa de administrarea unor site-uri şi bloguri, scriu Capital şi Mediafax.

Cei doi sunt asociaţi cu părţi egale, investiţia iniţială, la capitalul social al firmei, fiind de 1.000 de lei. Firma şi-a declarat sediul social într-un apartament de pe Şoseaua Ştefan cel Mare, unde îşi are domiciliul Răzvan Dumitrescu, notează cele două surse.

Mihai Gâdea, directorul executiv al Antena 3, a anunţat luni seară în emisiunea "Sinteza Zilei", că îi spune "bun venit din toată inima" lui Răzvan Dumitrescu la Antena 3, jurnalistul care şi-a dat demisia de la Realitatea TV spunând că a resimţit în ultimul an presiune politică.

"Am avut o serie de discuţii care ne-au făcut să înţelegem că avem aceeaşi dorinţă de a ne face meseria în mod corect, de a spune lucrurilor pe nume şi de încerca să aflăm adevărul", a spus Mihai Gâdea, în prezenţa lui Răzvan Dumitrescu care a fost invitat în emisiunea "Sinteza Zilei".

În primele declaraţii pe care le-a făcut după anunţul privind demisia de la Realitatea TV, Răzvan Dumitrescu a spus că decizia sa nu este influenţată de redacţiile în care a lucrat, ci are legătură cu "presiunea politică" pe care a resimţit-o între noiembrie 2009 şi iunie 2010.

"Am în spate 20 de ani de presă şi, dacă fac comparaţia cu extremităţile acestui interval, pot să spun că mi s-a părut în anul 2009-2010 mai greu să fii jurnalist în România decât era în anul 1991 sau 1992 (...) Nu vreau să se creadă că de vină sunt redacţiile în care am lucrat. Nu au nicio legătură. E vorba de o anumită presiune care vine dinspre mediul politic. În 1991, în 1992, anii ăia de zbucium, cu mineriade, cu oameni în stradă, cu Piaţa Uuniversităţii, mi s-a părut că pot să fac meseria de jurnalist cu mult mai puţine constrângeri din perspectiva presiunii politice decât în perioada noiembrie, decembrie 2009 şi până acum când vorbim, luna iunie 2010. Nu e vorba de redacţii în care am lucrat, mulţumesc tuturor celor pe unde am trecut şi pe unde am lucrat şi care mi-au făcut să mă simt un jurnalist liber. E vorba de presiunea politică", a spus Răzvan Dumitrescu.

El a precizat că a fost impresionat de solidaritatea pe care i-au arătat-o jurnaliştii din zona concurenţei.

"Sunt motive multe dintre ele poate subiective (...) Am fost extrem de plăcut impresionat de momentul în care suferind într-o zonă care are legătură cu presiunea politică, am văzut această solidaritate a jurnaliştilor în primul rând din zona concurenţei. M-a mişcat treaba asta foarte mult (...) Nu are nicio legătură opţiunea mea cu atmosfera foarte bună pe care am trăit-o acolo, dar solidaritatea asta dincolo de orice aşteptare, unică, poate în ultimii ani, pe care am văzut-o din partea voastră, a fost momentul decisiv", a explicat Răzvan Dumitrescu, spunând motivul pentru care a acceptat acest "nou drum" şi răspunzând la o întrebare a lui Mihai Gâdea.

Ulterior, în emisiunea "Sinteza Zilei" a fost difuzată o înregistrare dintr-o ediţie a talk-show-ului "Realitatea Zilei", pe care Răzvan Dumitrescu a moderat-o la Realitatea TV, în care invitat a fost preşedintele Traian Băsescu, şeful statului comentând imaginile în care părea că loveşte un copil. Totodată, a fost difuzată şi o înregistrare dintr-o emisiune de la OTV în care Traian Băsescu afirma că nu o să-l uite niciodată pe Răzvan Dumitrescu şi că moderatorul a trecut "pe la casieria" postului Realitatea TV a doua zi după emisiunea cu filmul în care şeful statului părea că loveşte un copil.

Răzvan Dumitrescu a comentat la "Sinteza Zilei" replicile lui Traian Băsescu, precizând că într-o primă fază nu a "dat nicio importanţă acestor remarci ale domnului preşedinte".

"Ce constat eu acum la rece este cu surprindere că momentul ăsta "precis a trecut pe la casierie" seamănă cu expresiile pe care le-am folosit a doua zi într-o convorbire telefonică cu un oficial al postului, care văzând ratingul emisiunii - a fost un vârf de 11 puncte de rating (...) - îi spun "incredibil, ce rating, extraordinar - treci pe la casierie". Eu nu fac decât să constat că preşedintele foloseşte identic această expresie, ne mai şi asigură că aş fi trecut pe la casierie. Nu am trecut pe la casierie, nici primă nu am luat, pe la casierie treceam o dată pe lună când depuneam facturile pentru coproducţia acestei emisiuni pe care am făcut-o pe firma mea. Mă surprinde această coincidenţă de expresii până la congruenţă pe care preşedintele le-a folosit", a mai spus Răzvan Dumitrescu.

El a precizat că a constatat că "se întâmplă lucruri foarte bizare". "La o lună după alegeri (...) cred am primit vreo 10 sau 11 mesaje că (Traian Băsescu, nr.) nu mă va uita (...) Nu le-am băgat în seamă foarte tare până la acel control al fiscului, care dincolo de cadrul legal în care s-a desfăşurat, conţine - pentru că şi legea românească permite acest lucru - anumite elemente care te pot transforma într-o cârpă, indiferent dacă eşti nevinovat", a mai afirmat Dumitrescu.

Răzvan Dumitrescu a mai spus că încă mai caută "episoade similare" dintr-o altă ţară democratică, europeană, occidentală sau SUA să existe "un preşedinte care, într-o formă chiar voalată, să ameninţe un cetăţean al acelei ţări". "N-am găsit eu. Mai caut", a spus Dumitrescu.

Jurnalistul a precizat că nu a semnat până în acest moment un contract cu Antena 3.

Totuşi, Mihai Gâdea a precizat că până în momentul de faţă între el şi Răzvan Dumitrescu a fost doar "o strângere de mână", însă în zilele următoare lucrurile "se va concretiza".

"Vreau să-i spun bun venit din toată inima lui Răzvan Dumitrescu la Antena 3", a mai spus Mihai Gâdea.

Grupul de presă Realitatea Caţavencu a anunţat, în 24 mai, încetarea colaborării cu Răzvan Dumitrescu, la solicitarea acestuia, începând cu data de 8 iunie 2010.

Răzvan Dumitrescu a moderat în ultimii ani talk-show-ul politic "Realitatea Zilei" la Realitatea TV.

Antena 3 face parte din trustul de media Intact, controlat de familia Voiculescu.

Intact Media Group deţine televiziunile Antena 1, Antena 2, Antena Internaţional, Euforia TV şi Gsp TV, posturile de radio Radio ZU şi Romantic FM, publicaţiile Jurnalul Naţional, Gazeta Sporturilor, Săptămâna Financiară, Financiarul, Felicia, Top Gear şi Confidenţial. Trustul media Intact este controlat de familia Voiculescu.